Sistemul electoral din România nemulţumeşte pe aproape toată lumea.

Sistemul electoral din Romania nemultumeste pe aproape toata lumea: politicienii trebuie sa faca ecuatii complicate pentru a anticipa cum se vor clasa partidele lor, alegatorii nu-l inteleg, iar expertii militeaza pentru schimbarea acestuia. Este vorba de Legea alegerilor parlamentare din 2008 care a marcat trecerea de la sistemul listelor la cel uninominal, punind astfel in practica referendumul organizat de presedintele Traian Basescu in 2007, odata cu prima sa suspendare, prin care romanii s-au pronuntat intr-o majoritate covirsitoare pentru votul uninominal.

De fapt nu este vorba chiar despre un sistem uninominal, ci despre un sistem original inspirat de cel folosit in Danemarca, dar si de sistemul sloven si care poate fi definit potrivit autorilor lui de la ProDemocraatia drept un „sistem proportional cu scrutin de lista”. Asadar alegerile parlamentare din Romania din 2008 si 2012 au presupus impartirea fiecarui judet (care corespunde unei circumscriptii electorale) intr-un numar de colegii uninominale egal cu numarul de mandate care revin acelui judet si impartirea listei fiecarui partid intre colegiile date. Alegatorii voteaza candidatul preferat in mod individual, dar in acest fel ei voteaza de fapt intreaga lista judeteana a partidului.

Daca un candidat reuseste sa aiba 50 la suta din voturi, acesta cistiga mandatul fara nici un fel de redistribuiri, in vreme ce pentru ceilalti se aplica tot felul de compensari matematice. In plus daca pe linga cistigatorul net, un alt partid are cel putin 35 la suta din voturi atunci lista finala se suplimenteaza. Asa se face ca la alegerile din 2012 Parlamentul Romaniei s-a dilatat si are cu aproape o suta de parlamentari in plus. In total au fost alesi 588 din care 412 deputati si 176 de senatori. Prin sistemul uninomina