Clădirea-emblemă a oraşului Buzău, Palatul Comunal, împlineşte în toamna acestui an 11 decenii de existenţă. Construit între anii 1899 şi 1903, la comanda primarului Nicu I. Constantinescu, palatul din centrul oraşului a fost cea mai impunătoare construcţie comunală, din Regat, supremaţie care a durat până în 1918.

Despre clădirea ce urma să devină sediu administrativ, Nicolae Iorga a afirmat în 1902, cu prilejul unei vizite la Buzău, că “va fi, neîndoielnic, cea mai frumoasă primărie din ţară şi o podoabă de mare preţ pentru Buzău”.

Palatul Comunal este simbolul arhitectonic al Buzăului, de peste un secol. A fost ridicat în timpul mandatului de primar al liberalului Nicu I. Constantinescu, edilul pe vremea căruia Buzăul a cunoscut cea mai importantă etapă a dezvoltării sale.

Pe vremea sa a fost pavat Oborul, iar în locul unor barăci din scânduri s-a construit un abator modern pentru acea vreme. A deschis, pe traseul vechiului apeduct, Bulevardul Parcului (astăzi Nicolae Bălcescu), care a fost pavat şi plantat cu castani. Atunci, primăria s-a preocupat de alimentarea cu apă şi de iluminat. De asemenea, Nicu I. Constantinescu cerut pavarea cu dale a centrul oraşului şi a trotuarelor de pe străzile principale, a construit localul Gimnaziului (1889-1890, actualmente Colegiul Naţional B.P.Hasdeu), prin demolarea clădirii ”Arestului preventiv”, punându-se astfel în valoare construcţiile din zonă, precum Biserica Banu şi Casa Vergu Mănăilă.

Palatul Comunal a fost ridicat pe un teren expropriat, în locul grădinii publice, din cărămidă arsă pe un soclu de piatră. Are parter, etaj şi turn cu ceas. La ridicarea zidurilor groase, s-a folosit piatră de Ciuta şi din carierele din Dobrogea şi Câmpulung. S-a pornit la ridicartea edificiului, respectându-se un proiect al arhitectului Alexandru Săvulescu, unul dintre întemeie