Există pe lume, se stie, copii conceputi artificial. O injectie, o procedură medicală anume, si gata, femeia este, în sfîrsit, însărcinată. Doar ăsta e scopul, nu? Restul, decurge ca în modelul stiut de cînd lumea. Viitoarea mamă are toate emotiile si zbuciumurile care se stiu, pînă cînd, tot după modelul clasic, la nouă luni, naste. Cel mai adesea, un copil frumos, sănătos, zîmbitor. Si astfel, casa se umple de bucurie, e mai plină de viată, mai bogată sufleteste. Si, de precizat, o familie absolut normală. Asta si pentru că a adus pe lume un copil. Chiar dacă nu după modelul clasic. Un copil normal, care se dezvoltă normal, ca toti oamenii. Ce urmează tine, în chip firesc, de sansele fiecăruia. Copilul despre care vorbim, cel conceput artificial (stiu cîteva astfel de cazuri), evoluează absolut firesc, poate fi chiar performer, devine un om de bază peste tot unde calcă. Vă propun, însă, si pentru comparatie, să ne gîndim si la situatii, destule, cînd oameni maturi, veniti pe lume în mod clasic, si care sînt, s-ar zice, total naturali, maturi fiind, se poartă artificial. Par străini cu totul de natura firească, autentică, a omului, a omenescului. Sînt, de obicei, egoisti, sînt oportunisti si mincinosi (pentru ei nu contează mijloacele, scopul să si-l atingă!), dau cu laba la bunurile altora (ăla de ce să aibă si eu nu?), sînt si putin turnători (poate ies si din asta niste avantaje si niste bani!). Sînt lasi prin excelentă, îi lasă pe altii să vină în fată, să se bată pentru ei. Sînt, cu alte cuvinte, oameni de nimic, pe care nu se poate conta. Sînt, prin comportament, nu oameni normali, asa cum au venit pe lume, ci artificiali, neoameni. Si, culmea, în destule cazuri, ăstia cîstigă. Si, dacă mai fac si politică… Da, numai că succesul lor nu tine mult. Oamenii normali îi taxează asa cum merită. Bine, si dacă nici asta nu-i afectează?! Pentru că, se vede, peste toate