Românii îndatoraţi sunt printre cei mai dezavantajaţi consumatori din Europa, reise dintr-un studiu făcut pentru Comisia Europeană. Legislaţia României nu prevede nicio scăpare pentru debitorii care nu-şi mai pot onora obligaţiile către bănci şi alţi creditori, spre deosebire de alte ţări europene, unde consumatorii au varianta falimentului personal şi a anulării datoriilor pe care nu le pot acoperi.

România are una dintre cele mai restrictive legislaţii în tratarea supraîndatorării persoanelor fizice, reise dintr-un studiu* al London Economics (LE) pentru Financial Services User Group (FSUG), un grup de experţi constituit de Comisia Europeană pentru consultarea în problemele ce ţin de protecţia consumatorilor de servicii financiare.

În România, debitorii supraîndatoraţi nu au la îndemână nicio pârghie pentru a se elibera de datoriile pe care nu le mai pot achita şi singurele soluţii oferite de bănci în acest moment nu fac decât să ridice costul total al creditului.

Ţările europene merg spre o legislaţie care să ofere mai multă protecţie pentru debitorii supraîndatoraţi, astfel încât aceştia să fie reintegraţi economic în cazul în care nu-şi mai pot achita datoriile mari acumulate, şi să echilibreze relaţiile între necesitatea creditorilor de a-şi recupera creanţele şi imposibilitatea debitorului de a-şi achita datoriile. România nu merge, însă, în această direcţie.

Spre deosebire de majoritatea ţărilor europene, România nu are o legislaţie în vigoare care să prevadă posibilitatea persoanelor fizice – spre deosebire de cele juridice – de a intra în procedura de faliment personal şi de a beneficia de reducerea poverii datoriei, în situaţia în care aceştia nu-şi mai permit să plătească în întreg datoriile.

În termeni generali, falimentul este un proces prin care un actor economic ajunge într-o poziţie în care întreprinde toate acţiunile p