Pe 3 mai, în cadrul festivalului PEN World Voices, au fost anunțați la New York cîștigătorii Premiului pentru Cea Mai Bună Carte Tradusă. Acest premiu e decernat anual de cătreThree Percent, revista online a editurii Open Letter Books a Universității Rochester, o casă editorială specializată în traduceri literare. Premiul pentru Cea Mai Bună Carte Tradusă e decernat pentru cea mai bună traducere originală publicată în engleză în anul editorial precedent. O listă de nominalizări e anunțată cu cîteva săptămîni înainte; se acordă două premii, unul pentru proză, altul pentru poezie.

Pentru apariții editoriale din anul 2012, la traducere de proză cîștigătorul a fost George Szirtes, care a tradus din maghiară în engleză Satantango, de László Krasznahorkai, iar la poezie cîștigătorul a fost Sean Cotter, pentru antologia Wheel with a Single Spoke, apărută la Archipelago Books. Ar trebui menționat că munca de traducător a lui Sean Cotter a mai fost recompensată cu o nominalizare la aceste premii în 2010, pentru volumul Lightwall, tradus din poezia Lilianei Ursu, și apărut la Zephyr Press. Sean Cotter este conferențiar la University of Texas at Dallas; și-a obținut doctoratul la University of Michigan, din Ann Arbor, în 2004, iar între ariile lui de specializare se află și literatura română. „Lucrez foarte încet“, mi-a spus odată Sean Cotter, cînd îmi descria cum traduce, și aceasta nu e nici o metaforă, ci o foarte bună măsură a unui stil profund de a aborda actul și arta traducerii. Pentru că nu e vorba despre o simplă transpunere imediată, ci de o traducere literară văzută ca o punte între două culturi. Munca lui Sean Cotter include o reflecție bine fundamentată teoretic, dublată de o cunoaștere impecabilă a limbii și culturii române. Din cîte știu, Sean Cotter nu are nici o legătură de familie cu România, dar a citit cu creionul în mînă multe cărți dificil