Ateneul Român este una dintre cele mai frumoase construcţii din Bucureşti, şi chiar din România, şi una dintre clădirile în care, de-a lungul timpului, au ţinut conferinţe şi au cântat oameni importanţi ai vremurilor. Bijuteria arhitecturală respiră istorie prin fiecare parte a sa, simbolizând măreţia moştenirii culturale a românilor.

Adevărul.ro vă spune povestea uneia dintre cele mai elegante clădiri bucureştene şi vă prezintă munca unui număr impresionant de arhitecţi care au contribuit la realizarea construcţiei.

Banii au fost o problemă şi Atenul a fost construit în două etape

Ca la fiecare proiect măreţ, participau mai mulţi arhitecţi, iar aceştia intrau într-o competiţiei în care îşi prezentau proiectele. Printre cei mai buni arhitecţi ai vremii, care au intrat în competiţia pentru câştigarea viitorului Ateneu, s-a aflat şi Albert Galleron, un arhitect de origine franceză.

Galleron a fost cel care a reuşit să impresioneze prin proiectul său şi astfel să i se încredinţeze proiectarea unui clădiri ce urma să devină un adevărat simbol, Ateneul Român.

În jurul anului 1886, au început lucrările de la Ateneu şi în proiect, alături de Galleron, au participat foarte mulţi arhitecţi români, care au avut o contribuţie majoră la opera finită, după cum poveteşte Gabriela Mindu, conferenţiar doctor arhitect la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”.

Din lipsa fondurilor destinate construirii Ateneului, ridicarea clădirii s-a făcut în două etape. Din primul proces a făcut parte construirea faţadei clădirii, urmând ca abia după câţiva ani să fie ridicată şi aripa Golescu, o altă parte a Ateneului, atunci când au apărut noi fonduri.

„Daţi 1 leu pentru Ateneu!”

Pentru că nu existau bani care să fie destinaţi pentru un asemenea proiect, a fost demarată o iniţiativă prin care lucrările de la actualul Ateneu Româ