De aproape două luni nu avem un guvern funcţional, iar de azi haosul s-a mutat şi în Parlament, după ce a doua persoană în stat, preşedintele Legislativului, a fost demis. A mai rămas să fie executat şi preşedintele ţării Nicolae Timofti, lucru care se poate întâmpla în orice moment, mai ales că i s-au transmis mai multe semnale în acest sens.

Şi n-ar fi vorba de vreo revoltă populară sau vreo revoluţie de catifea, ci de nebunia unor oameni care se cred dumnezei şi care de prin ianuarie îşi scot ochii, dinţii şi tot ce mai au. În văzul tuturor şi cu mult sânge.

Întâmplarea face ca bătăuşii să fie politicieni de prim rang, care ne decid destinele. Chiar dacă au o responsabilitate enormă, se comportă exact ca bărbaţii de la ţară (dar pot fi şi de la oraş), care trag o beţie, apoi îşi arată muşchii în fel şi chip, urlă, trântesc, iar după ce se trezesc din chefuri, se scuză şi spun că nu ţin minte nimic.

Probabil, peste câteva zile, aleşii poporului îşi vor reveni din mahmureală şi vor spune: „Nu ţinem minte“, eventual şi: „Vi s-a părut“. I-am văzut cum unii ieri s-au căinat public. Au votat săptămâna trecută câteva proiecte de lege cu o viteză cosmică, după care au început a drege busuiocul - ba că unul nu a votat pentru procurorul general, ba că legea sistemului electoral mixt nu e constituţională. Dar pocăinţele lor sunt gratuite, pentru că multe dintre faptele lor nu mai pot fi reparate. Ce să înţelegi când cei pe care i-am trimis să ne reprezinte în Parlament îngrădesc dreptul la vot a circa un milion de oameni? Sau cum să crezi că ei ne vor binele de vreme ce trecem dintr-o criză în alta? Investitorii evită Moldova, eminenţele cenuşii au plecat în mare parte din ţară, oamenii nu mai au încredere în nimeni, sărăcia domneşte la sate. De corupţie nu mai zic nimic. Fură cine şi cât poate.

Spectatorii s-au plictisit de spectacol şi i-au lasat pe