PERICOL. Potrivit statisticilor, fumatul nu doar că ne afectează sănătatea fizică, dar sporeşte şi riscul de depresie cu 19%. Cercetătorii australieni au realizat un studiu pe 1.043 de femei, la finalul căruia au stabilit că 15% din fumătoare au fost diagnosticate cu depresie severă, comparativ cu doar 6,5% din nefumătoare. Nicotina creează un sentiment de relaxare, iar oamenii sunt tentanţi să fumeze pentru că îşi doresc să experimenteze această stare. Vor să scape de stres chiar dacă ţigările constituie doar un ajutor temporar, după care efectul de relaxare dispare. Şi aşa ajung să aprindă altă ţigară. Nicotina stimulează eliberarea dopaminei, substanţă din creier care ne induce o stare de bine. Însă faptul că tutunul creşte temporar secreţia de dopamină şi, implicit, induce, tot temporar, starea de bine, încetineşte mecanismul prin care creierul secretă dopamina. Prin urmare, pe termen lung, creierul va secreta mai puţină dopamină, iar depresia va găsi terenul propice să se instaleze. PERICOL. Potrivit statisticilor, fumatul nu doar că ne afectează sănătatea fizică, dar sporeşte şi riscul de depresie cu 19%. Cercetătorii australieni au realizat un studiu pe 1.043 de femei, la finalul căruia au stabilit că 15% din fumătoare au fost diagnosticate cu depresie severă, comparativ cu doar 6,5% din nefumătoare. Nicotina creează un sentiment de relaxare, iar oamenii sunt tentanţi să fumeze pentru că îşi doresc să experimenteze această stare. Vor să scape de stres chiar dacă ţigările constituie doar un ajutor temporar, după care efectul de relaxare dispare. Şi aşa ajung să aprindă altă ţigară. Nicotina stimulează eliberarea dopaminei, substanţă din creier care ne induce o stare de bine. Însă faptul că tutunul creşte temporar secreţia de dopamină şi, implicit, induce, tot temporar, starea de bine, încetineşte mecanismul prin care creierul secretă dopamina. Prin urmare, pe t