Un fruntaş liberal înrădăcinat adânc, împreună cu familia sa, în diferite afaceri şi un economist care, spune el, şi-a investit cu bună-credinţă o parte din bani în firme offshore, pierzându-i, vor coordona controlul unei pieţe de peste 15 miliarde euro, formată din operaţiunile de capital, asigurări şi pensii private din România.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), instituţie de control mamut cu denumire pompoasă aleasă de Guvern, se apropie de momentul la care va intra în pâine. Se aşteaptă ca autoritatea să devină funcţională la finele acestei luni. Disputele de zilele trecute par a fi însă centrate mai degrabă pe persoanele ce vor conduce instituţia decât pe îmbunătăţirea mecanismelor care ar putea face noua instituţie utilă cetăţenilor şi mediului de afaceri.

Potrivit prevederilor legale, ASF ar urma să preia atribuţiile Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, toate desfiinţate. Sub umbrela ASF vor intra deci toate autorităţile de supraveghere din domeniul financiar, cu excepţia celor care ţin de BNR. Logica înfiinţării ASF este, potrivit notei de fundamentare a actului normativ ce prevede înfiinţarea instituţiei, eficientizarea activităţii de supraveghere sectorială realizată în afara ariei de competenţă a băncii centrale.

Ruşanu va controla operaţiunile cu acţiuni ale fiicelor şi soţiei sale

În loc să creeze instituţia ASF cu un cadru legislativ aferent, iar apoi să fie găsiţi oamenii pentru funcţiile de conducere ale acesteia, parlamentarii au procedat invers. Mai întâi l-au ales pe Dan Radu Ruşanu în funcţia de preşedinte ASF, iar apoi au început modificarea legii astfel încât acesta să nu se găsească în incompatibilitate.

În forma iniţială, anume OUG 93/2012, se preciza interdicţia ca membrii ASF sau membrii familiilo