Gheorghe Cojocaru: „între Chișinău și Tiraspol există o sumedenie de probleme de interes economic şi social reciproc care pot fi şi trebuie să fie soluţionate fără amânare.”

Într-o discuție avută astăzi în studioul nostru de la Chișinău cu Vasile Botnaru, istoricul și publicistul Ghe. Cojocaru s-a arătat mai pesmist decât de obicei în privința partidelor guvernării demisionare.

Gheorghe Cojocaru: „Autoritatea actualei guvernări, formată din resturile fostei Alianţe pentru Integrare Europeană, a ajuns într-un punct critic, după care urmează aproape că inevitabil – dacă ar fi să admitem un scenariu pesimist – prăbuşirea şi înlăturarea ei de pe scena politică.

Cu siguranţă, în aceste condiţii, responsabilii de la Chişinău pentru reluarea relaţiilor cu autorităţile separatiste de la Tiraspol resimt o presiune politică enormă, care creează complicaţii la masa negocierilor şi pune într-o lumină puţin credibilă seriozitatea demersului privind apropierea între cele două maluri ale Nistrului.”

Europa Liberă: S-a văzut, de fapt, că Tiraspolul tratează Chişinăul ca pe o „raţă şchioapă”, termenul acreditat în politologia anglo-saxonă, dar şi în cea rusească care zic „hromaya utka”. În aceste condiţii complicate pe scena internă de la Chişinău, ce ar mai putea face Ucraina, care deţine funcţia de preşedinte al OSCE, ca să contribuie efectiv la normalizarea raporturilor între Chişinău şi Tiraspol, pentru a nu se pierde promisele oportunităţi?

Gheorghe Cojocaru: „Din postura de preşedinte al OSCE şi ca stat vecin al Republicii Moldova, Ucraina tinde să pună realmente umărul la reglementarea transnistreană, dar, bineînţeles, că autorităţile de la Kiev nu vor putea face ceea ce sunt obligate să facă cele două părţi în litigiu. Relaţiile cu Tiraspolul nu au fost aşezate deocamdată şi, după cum se vede, nu vor fi aşezate