În timp ce primăriile se plâng că nu au bani ca să facă analiza apei din fântâni, anual zeci de copii ajung în stare gravă la spital din cauza concentraţiei prea mare de nitraţi din apă. Numărul patologiilor de acest gen situează şi astăzi capitala Moldovei pe locul I la nivel naţional. Doar 50% din probele recoltate din fântâni, în 2012, s-au dovedit a fi corespunzătoare.

Judeţul Iaşi se afla, în 2011, pe primul loc pe ţară privind îmbolnăvirile cauzate de nitraţi, iar în prezent capitala Moldovei se menţine pe acelaşi loc „fruntaş“. În mediul rural, din cele 98 de comune, 58 beneficiază de instalaţii centrale de alimentare cu apă. Totuşi, la nivelul acestor comune, nu toate satele au asigurată reţeaua centralizată. Cum în momentul de faţă acestea nu au parte de un sistem centralizat de alimentare cu apă, singură sursă de apă este cea de fântână. Referitor la rezultatele analizelor apei din fântâni (sursele individuale de alimentare cu apă), numai 50% din probele recoltate în cursul anului 2012 (care au fost în număr de 446) au fost corespunzătoare. „Problema este legată de modul în care se face monitorizarea şi mai ales semnalizarea fântânilor care nu au apă potabilă. Conform prevederile legale în vigoare, legea apei din 2002, republicată în 2011, atribuţiile legate de catagrafierea fântânilor şi asigurarea calităţii apelor potabile din fântânile publice, revin autorităţilor publice locale, deci primăriilor. Anul trecut au fost spitalizaţi 20 de copii care au ajuns în stare gravă din cauza consumului de apă cu o concentraţie mare de nitraţi, evoluţia lor după tratament fiind favorabilă. Comparativ cu 2011 este o uşoară scădere, dar acest lucru nu ne bucură, deoarece rămânem în continuare pe primul loc pe ţară în ceea ce priveşte incidenţa cazurilor de methemoglobinemie la sugari“, a declarat Lucian Indrei, şeful Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Iaşi. A