Zilele trecute a aparut in Monitorul Oficial motivarea data de Curtea Constitutionala a Romaniei pentru anularea revocarilor abuzive ale lui Cristi Danilet si Alinei Ghica din CSM.

Motivarea este interesanta de analizat prin prisma consecintelor juridice.

CCR spune ca un membru din CSM nu are un mandat imperativ dat de alegatori, devreme ce rolul pe care il are un ales in CSM se poate manifesta impotriva unor categorii de alegatori (posibilitatea de sanctionare). Un membru al CSM poate fi revocat doar daca nu isi indeplineste datoria conform legilor in vigoare si Constitutiei.

Decizia CCR este o lovitura grea data grupurilor de interese, care nu mai pot revoca membrii in CSM la bunul plac, ci in conditii foarte clare. Hotararea se aplica inclusiv Parlamentului, care s-ar trezi intr-o zi ca membrii pe care i-a propus din partea societatii civile nu mai sunt destul de reprezentativi si ar vrea sa ii revoce din motive arbitrare.

Lucrul acesta nu se intampla acum deoarece membrii alesi ai Parlamentului sunt agreati de actuala Putere.

Hotararea data de CCR creeaza un precedent judiciar care ar putea fi exploatat in viitor si pentru alte categorii de alesi.

O categorie de alesi care pot fi foarte greu maturati din pozitii sunt parlamentarii. Dispozitiile curente de lege permit indepartarea unor parlamentari din Senat si Camera Deputatilor numai in urma unor condamnari penale sau legate de integritate. Nu exista nici un fel de sanctiune drastica pentru lipsa de activitate parlamentara, pentru absenteism masiv, pentru proasta cheltuire a banului public, in general activitate manageriala proasta sau lipsa de valori morale.

In cateva tari ale lumii exista posibilitatea revocarii unui ales public pe motive de activitate proasta (cel putin in SUA se practica asa numitele recall-uri pentru alesii p