Istoria recentă, a ceea ce unii au numit lovitura de stat, de la Bucureşti, din vara anului trecut, se repetă, cu alţi actori, în România răsăriteană. Diferenţa este că atunci au fost schimbaţi patru reprezentanţi cheie ai sistemului democratic, din România, iar acum, în Republica Moldova, doar doi - premierul şi liderul parlamentului din Chişinău. Nici preşedintele Nicolae Timofti nu are siguranţa zilei de mâine. Quo vadis, Basarabia?
Marea capcană, în care a căzut - la ordinul finanţatorilor, sau din naivitate - presa de la Chişinău este dramatizarea excesivă a unui exerciţiu, până la urmă, democratic. Nu voronian.
Furtuna, din paharul cu apă, al ex-premierului Vlad Filat, va trece. Şi aceea din privirile lui Marian Lupu, devenit, brusc, al doilea lider al Alianţei pentru Integrare Europeană - încă invocată de premierul interimar Iurie Leancă - rămas fără fotoliu de decident, respectiv cel de speaker al Parlamentului din Chişinău.
Mai nou, Mihai Ghimpu - liderul tot mai nervos al liberalilor -, după seria de filipice postate pe blogul său, unele justificate, altele exagerate, a trecut de la condiţia de...jurnalist electronic, la aceea de realizator de interviuri TV, invitatul său brusc fiind Vladimir Voronin. Comedie mare...
Liderul comuniştilor nu prea părea surprins. Şi nici numărul mare de jurnalişti interesaţi de subiect nu prea erau întâmplător prin preajmă. Ba chiar Voronin a insistat să fie filmată discuţia. Una în care Mihai Ghimpu îl lăuda, spre uimirea mea, pe mai marele comuniştilor, că acesta nu trădează. Bravos, naţiune!
Recapitulăm?
Şeful celui mai puternic partid, din arcul guvernamental, de până acum, a rămas cu pofta de premier în cuiul lui Pepelea. Acesta din urmă, după toate aparenţele fiind Mihai Ghimpu, cu o retorică tot mai tragi-comică, în ultima perioadă. Semn al unui singuratic, printre coechipierii lib