Termenul de socializare a căpătat, în ultimul timp, semnificaţii contrare sensului său real. În mediul politic, monden şi media circulă frecvent expresiile: ,,am socializat”, ,,mă socializez”, ,,ne-am socializat”.

Adolescenţi şi tineri afirmă că petrec, dansează şi se socializează la discotecă sau în alte locuri.A sta la un pahar de vorbă sau a merge la bere cu prieteni ar fi socializare. Despre un demnitar s-a scris ca a socializat cu omologii săi. Până şi un coleg de blog îşi pune problema dacă frecventarea bisericii este ,,o adunare de socializare.” (http://adevarul.ro/news/societate/de-atata-incrancenare-fata-debiserica-ortodoxa-romanar-1_51745235053c7dd83f319e10/index.html). Şi despre copiii se spune că se socializează la joacă sau la grădiniţă. Ba mai mult: s-a spus că socializarea este primul pas în creşterea corespunzătoare a câinilor! Nu am încă o explicaţie cum s-a ajuns la circulaţia expresiei ,,a se socializa” în spaţiul public românesc. Probabil, avem, şi în acest caz, o traducere greşită a unei exprimări în limba engleză, cu sens de "relaţionare" sau "distracţie". Într-un articol anterior (http://adevarul.ro/tech/retele-sociale/nu-exista-retele-socializare-1_515324ce00f5182b855829cd/index.html) am explicat de ce este incorecttermenul de socializare în cazul reţelelor sociale. În vehicularea formulei ,,m-am socializat”, nu este greu de observat confuzia întreinteracţiune şi socializare. În întâlnirile lor, cu diferite prilejuri, oamenii nu se socializează ci interacţionează. Există în firea fiinţei umane, cu excepţiile cunoscute, dorinţa de a fi împreună cu alţii şi de a face parte din grupuri variate. Cele mai multe activităţi ale omului pot fi făcute de unul singur, însă el preferă să le exercite în grupuri. Omuleste o fiinţă sociabilă datorită nevoii salede afiliere la un grup. A fi împreună, în diferite momente, este o trăsătură întâlnită la