Circula cândva, despre marele actor Amza Pellea, o legenda care facea furori si stârnea hazul în mai toate mediile societatii comuniste. Dupa cum toata lumea stie, Amza avea o serie de scheciuri al caror personaj central era Suca, un fel de Bula al oltenilor. Ei bine, Suca asta era, de fapt, un dizident cu prazu-n buzunar, prin replicile caruia marele Amza dadea glas nadufului nostru împotriva lui Ceausescu si a familiei sale. Se spune ca marele actor, voit sau nu, într-una din reprezentatiile sale, a comis o eroare de exprimare care l-a costat vreo doi ani de embargou pe posturile publice: în loc de Ileana prostului din capul satului a spus Ileana prostului din capul sTatului! Este greu de spus ce cauze o fi avut eroarea cu pricina. Unii spun ca a fost o simpla bâlbâiala, altii ca a fost o persiflare din partea lui Amza, la adresa savantei de renume mondial, în fine, expresia a facut cariera si toata tara s-a distrat copios pe aceasta tema. În cu totul alta ordine de idei, profit de aceasta ocazie pentru a da glas, înca o data, unor critici vehemente asupra modului în care sunt tratati trimisii nostri în Parlamentul European. De la bun început am fost de parere ca semenii nostri europeni ne privesc de sus si ne trateaza ca pe niste tonti, în mod nedrept. Ca doar europarlamentarii români au ajuns acolo în urma unor sufragii independente si neinfluentate de nimeni, fiind trimisi în Parlamentul European numai români de o înalta tinuta academica, ce cu greutate s-au lasat convinsi sa renunte la activitatile lor stiintifice pentru a ne reprezenta în forul legislativ al batrânului continent. Preocupati de eternele lor masinatii financiare si de aprofundarea globalizarii, liderii Parlamentului European n-au fost în stare sa observe originalitatea unei initiative geniale a unui europarlamentar român cu prenumele Elena, îmi scapa numele de familie. Aplicarea pe scara larga a