Argumentele a doi profesori universitari de la Facultatea de Geografie din cadrul Universității de Vest din Timișoara nu i-au putut convinge pe participanţii la o conferinţă pe tema exploatării gazelor de şist în Banat că această metodă nu reprezintă un pericol pentru sănătatea noastră. Geograful Petru Urdea a explicat faptul că tot mai multe ţări au ajuns să fie interesate de gazele de şist pentru că, în ultimul timp, nu s-au mai descoperit zăcăminte petroliere importante. „Aceste gaze pot fi obţinute doar prin fracturare hidraulică a şisturilor care se pot afla şi la 4.000 de metri adâncime. În opinia multor oameni, prin această metodă apa ar putea fi contaminată cu substanţele chimice care se utilizează pentru exploatarea gazelor de şist. Totuşi, în viitor gazele de şist vor avea un rol predominant pentru că nu s-au mai găsit rezerve de petrol foarte mari care să asigure consumul pentru cel puţin 50 de ani”, a explicat Urdea.

Potrivit profesorului Stela Uruiuc, printre riscurile practicării acestei metode de exploatare a gazelor de şist se numără faptul că se pierd o serie de gaze în timpul exploatării şi al transportului, în cazul în care sondele nu sunt bine cimentate substanţele chimice din apa utilizată pot polua pânza freatică sau pot apărea cutremure. Însă geograful spune că nu s-a putut dovedi că exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică are un astfel de impact negativ.

Petru Urdea este de părere că problema cea mai mare privitor la exploatarea gazelor de şist o reprezintă faptul că guvernanţii au dat un ordin prin care şi-au dat acordul ca firma Chevron să înceapă această procedură în vestul ţării, fără a oferi informaţii suplimentare despre cum se va realiza acest lucru. Nu de aceeaşi părere au fost şi participanţii la dezbatere. Borislav Petrovici a încercat să explice că „substanţele chimice din apa folosită în procesu