Mâine se împlinesc 27 de ani de la accidentul de la Cernobîl. Germania a renunţat la energia nucleară în urma dezastrului de la Fukushima iar în ultima vreme tot mai multe dezbateri au loc la nivel internaţional în privinţa viitorului energiei nucleare.

Greenpeace România va comemora evenimentul de la Cernobîl, iar voluntarii organizaţiei vor începe strângerea de semnături împotriva construirii de noi reactoare în ţara noastră. Greenpeace va amenaja un centru de informare în Bucureşti, vineri, 26 aprilie, pe strada Lipscani şi sâmbătă, 27 aprilie, în parcul Al. I. Cuza.

Ambiţii nucleare

În acest moment 18% din energia consumată în România provine din surse nucleare iar ţara noastră intenţionează să construiască două reactoare nucleare pe platforma de la Cernavodă, plus o a doua centrală atomică. Argumentul este că fără energie nucleară, România ar fi dependentă de importuri.

Cu toate acestea, investiţiile de acest gen sunt foarte scumpe iar statul nu are bani. Iniţial, în 2007, costul realizării reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă era estimat la 2 miliarde de euro, iar ulterior s-a dublat. Însă ultimul studiu, realizat de Ernst&Young, a reeevaluat proiectul la 6,4 miliarde de euro. Iniţial, statul dorea să participe doar cu 20% din proiect şi să contribuie cu activele de pe platforma de la Cernavodă, însă apoi statul s-a răzgândit şi a vrut 51%. Rând pe rând partenerii străini au părăsit însă proiectul. Până acum s-au retras CEZ, RWE, Iberdrola şi GdF SUEZ. Statul a ajuns astfel să deţină 84% din proiect, restul acţiunilor fiind distribuite între Enel şi ArcelorMittal România.

Statul s-a bâlbâit în mai multe rânduri în privinţa proiectului, după ce banii din Fondul Naţional de Dezvoltare – constituit din banii obţinuţi pe privatizări şi din care trebuia plătită cota aferentă statului în proiect – au fost cheltuiţi în campania electorală