Doar câteva zile au mai rămas până la deschiderea poate celei mai aşteptate expoziţii a anului – Comorile Chinei, de la Muzeul Naţional de Istorie a României. Potrivit directorului Ernest Oberländer-Târnoveanu, este vorba de „cea mai valoroasă expoziţie de arheologie pe care a găzduit-o România“, în cadrul căreia vor fi expuse 106 obiecte de ceramică, jad, bronz, porţelan, ce acoperă aproape 7.000 de ani de istorie chinezească, Publicitate din neolitic şi până la sfârşitul Evului Mediu. Dar punctul de atracţie îl reprezintă, fără îndoială, statuile din celebra armată de teracotă: chiar dacă nu este vorba de „câteva zeci“, cum anunţa în vară ministrul culturii de la acea dată, cele cinci figurine (soldaţi, un general şi un cal în mărime naturală) aduse în Capitală reprezintă o şansă unică de a intra în atmosfera mausoleului lui Qin Shihuang, primul împărat al Chinei unificate (221–210 î.Hr). Cu toate că asigurarea şi transportul pieselor – milioane de dolari – au fost acoperite de partenerii chinezi, Ministerul Culturii a investit 650.000 de euro într-un depozit special, instalaţii de climatizare şi structuri de expunere. Organizatorii se aşteaptă însă ca 1.000 de persoane să viziteze zilnic expoziţia, care va fi deschisă în perioada 30 aprilie – 1 august. Descoperit în 1974, în timpul săpării unui puţ, şi inclus, din 1987, pe lista patrimoniului UNESCO, mausoleul lui Qin Shihuang reconstituie planul oraşului Xianyang, capitala regatului Qin. Se presupune că armata de teracotă, doar parţial excavată, reprezenta numărul exact al gărzilor imperiale. Pe lângă valoarea lor artistică şi tehnică, soldaţii şi caii de teracotă sunt o mărturie a organizării militare chineze din perioada regatelor combatante (475–221 î.Hr) şi a Imperiului de zece mii de generaţii (221–210 î.Hr).

Doar câteva zile au mai rămas până la deschiderea poate celei mai aşteptate exp