Terra - trecut, prezent şi viitor
Ce modalităţi de exprimare se pot lua pentru ca organele centrale să ia măsuri de protejare a pădurilor
În ultimii ani au apărut pe ecranele televizoarelor numeroase filmări de la înălţimi cu aspecte de distrugerea pădurilor, atat la nivel naţional cat şi la nivelul Vrancea. Au apărut şi publicaţii în presă despre aceste dezastre locale şi generale, dar nimeni nu a luat nici o măsură la nivel prezidenţial, parlamentar, guvernamental, etc.
Poate că greşesc incluzand şi Parlamentul în această grupă, căci cu caţiva ani în urmă acesta s-a întrunit, a analizat şi a votat Legea retrocedării pădurilor... Dacă în acea zi avea loc un cutremur de multe grade la Casa Poporului, poate scăpau pădurile. Retrocedările puteau fi făcute scriptic şi nu faptic, pădurile putand fi administrate unitar de către stat, iar la sfarşitul anului fiecare proprietar să-şi primească venitul ce i se cuvine aşa cum se procedează în alte ţări. În Ziarul de Vrancea din 2 noiembrie 2012 a apărut un articol destul de sumar intitulat „Pădurile mondiale şi rolul lor polifuncţional”. Printre multiplele beneficii aduse întregii planete Pământ, s-a scos în evidenţă că pădurile mondiale produc circa 15 miliarde tone oxigen şi consumă circa 25 miliarde tone dioxid de carbon pe an. S-a mai arătat că în ulimele secole s-au pierdut circa 3 miliarde hectare de pădure iar în prezent se estimează că prierderea e circa 200 milioane hectare pe deceniu.
La nivelul ţării noastre situaţia este şi mai dramatică. În secolele trecute pădurile ocupau circa 70% din teritoriu, iar în prezent fondul forestier mai ocupă 27 % din teritoriu, situându-se pe locul 20 în Europa. Destul de puţin având în vedere că munţii şi dealurile din toată ţara noastră a o pondere mare. Se ştie că diminuarea pădurilor ţării noastre s-a făcut în cea mai mare parte în mod organizat
