Eugen Simion este criticul literar„de certă autoritate şi vocaţie constructivă”. Meritele sale în istoriografia literară românească şi în critica literară sunt prea binecunoscute pentru a mai fi înşirate aici. Ne referim în cele de mai jos la o latură mai puţin cunoscută a activităţii criticului. Deloc întâmplător că octogenarul de astăzi este „cetăţean de onoare al Blajului” (din 2008), şi în această calitate se cuvine să semnalăm câteva aspecte din legăturile sale cu Blajul, intermediate de prietenul său, scriitorul Ion Brad, pe care-l consideră atât de inspirat, „ambasadorul Blajului la Bucureşti”.

Pentru „mica Romă ardeleană”, capitala spirituală a Transilvaniei, vreme de mai bine de două veacuri, de la Inochentie întemeietorul şi până la a doua generaţie a Şcolii Ardelene, are preţuirea afectivă pe care, în mod firesc, o datorează un om de cultură oraşului în care, după spusa frumoasă a lui Eminescu, „s-a născut conştiinţa naţională a românilor”.

Ca preşedinte al Academiei Române preţuirea sa pentru Blaj s-a datorat, desigur, şi faptului că oraşul de la încrengătura Târnavelor a avut o contribuţie însemnată la înfiinţarea şi istoria celei mai prestigioase instituţii de cultură româneşti: de la Timotei Cipariu, învăţatul poliglot şi polihistor, şi până la Cardinalul Lucian Mureşan, Blajul a dat un număr mare de academicieni. („Care şcoală între toate şcoalele româneşti poate să arate atâţia bărbaţi mari ieşiţi din sânul lor?”… se întreba retoric Timotei Cipariu la aniversarea centenară a Şcolilor Blajului) unii dintre ei membri fondatori, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai Academiei. (Timotei Cipariu şi George Bariţiu fondatori şi directori ai Bibliotecii Academiei – Ion Bianu)

A scris despre Oamenii Blajului, aşezând într-o mai dreaptă preţuire fapta lor patriotică sau opera lor, puţin cunoscută sau necunoscută:despre Inochentie Micu a scris