Ancheta asupra atentatului de la Boston ilustrează lipsa de eficienţă a sistenelor americane de luptă împotriva terorismului, gestionate de agenţiii aflate uneori "în competiţie" pentru a depista ameninţări potenţiale înainte să ia o întorsătură dramatică, potrivit unor experţi.
Atunci când Tamerlan Ţarnaev - cel mai mare dintre fraţii suspectaţi de comiterea atacurilor la maratonul din Boston, ucis de poliţie într-o cursă de urmărire - a plecat în Rusia, în 2012, călătoria sa a fost detectată de către Departamentul pentru Securitate Internă (DHS), dar nu şi de către FBI.
În pofida semnalării de către Rusia şi înscrierii sale, la cererea CIA, pe o listă de supraveghere cu potenţiali terorişti, întoarcerea sa în Statele Unite a trecut complet neobservată.
"Sistemul nu a funcţionat, din cauza unei ortografieri diferite a numelui acestuia. Am ratat posibilitatea de a detecta o ameninţare, din cauza unui sistem prea complicat", declară pentru AFP Christian Beckner, adjunctul directorului Institutului Politic pentru Securitate Naţională din cadrul George Washington University.
"Problema este că nu există o singură listă, ci mai multe liste", apreciază Michael German, un fost agent FBI, în prezent un specialist în domeniul terorismului la Uniunea americană pentru Apărarea Libertăţilor Civile (ACLU).
"Aceste liste sunt atât de aglomerate de o mulţime de nevinovaţi şi de informaţii eronate, încât forţele de ordine-însele nu le mai consideră fiabile", declară el pentru AFP.
Lista principală, cea a Centurlui Naţional Antiterorist (NTC), cunoscută sub numele de TIDE (Terrorist Identities Datamart Environment), conţine o jumătate de milion de nume. "Cred că nimeni nu îşi imaginează în mod serios să existe o jumătate de milion de terorişti", notează Michael German.
FBI are, la rândul său, o listă de supraveghere, DHS o are pe a sa, V
