Un sistem de circulaţie

Ca şi alţi termeni care desemnează ocupaţiile de bază ale românilor, şi aceia de „negustorie” şi „comerţ” sunt de origine latină. În acelaşi timp, multe din denumirile unor „negoţuri” sunt de origine străină, ceea ce demonstrează legăturile lor externe.

Importanţa comerţului în viaţa economică şi socială a Bucureştilor este demonstrată şi de numărul apreciabil de volume care i-au fost consacrate. Dintre autorii clasici, sunt de amintit C. C. Giurescu („Istoria Bucureştilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre”, 1966) şi George Potra („Din Bucureştii de altădată”, 1981), iar dintre apariţiile mai noi este de menţionat cartea „Negustori, negustoraşi şi negustoreli în vechiul Bucureşti” de Lelia Zamani (2009).

Oricum, se poate afirma că negustoria de diverse categorii poate fi asemănată cu sistemul de circulaţie al „corpului” oraşului, dar şi al ţării.

O meserie de succes

Aflată în apropierea Căii Moşilor, Strada Negustori îşi trage numele de le mahalaua cu acelaşi nume, cu locuitori destul de numeroşi, astfel încât aici este ridicată, în 1716, o biserică de zid. În preajma ei se află şi morminte de negustori bogaţi care mai erau numiţi şi „cupeţi”. Era o meserie care asigura, de cele mai multe ori, prosperitate, astfel încât, de la sfârşitul secolului XIX, aici ai fost construite o serie de imobile, această stradă fiind una din arterele Bucureştilor care numără cele mai numeroase obiective aflate pe Lista monumentelor istorice. Între acestea, Casa Negroponte, Casa Dimitrie Bolintineanu, Casa Vlădescu.

Comerţul cu alimente

…era bine reprezentat în Bucureşti, între străzile ce amintesc de acest negoţ fiind Strada Băcani care îşi trage numele de la acela al negustorilor, cei mai mulţi albanezi, care vindeau mai ales fructe din import. Cu timpul, au început să desfacă şi alte p