Ajungem deocamdată în Canada, la Universitatea din Montréal-Québec, unde s-a dezvoltat o adevărată mişcare de confruntare benefică pentru evoluţia terminologiei medicale. În 1970, dr. Jacques Boulay a fondat Le Comité québécois d’étude du franÎais médical. Acest comitet (sau comisie, deoarece de comitete ne-am săturat) se reuneşte de patru ori pe an şi are drept membri traducători, medici (cu diferite specializări) şi profesori emeriţi (adică pensionari). Împreună, ei discută şi reflectează asupra utilizării corecte a termenilor medicali, iar rezultatele concrete sunt postate pe site-ul Asociaţiei medicilor de limbă franceză din Canada, la rubrica Des mots et des remèdes (utilă pentru cei tentaţi să o acceseze). În prezent, preşedintele comisiei este dr. Serge Quérin, care a determinat un nou suflu mişcării canadiene şi a scris o carte de referinţă: „Dictionnaire des difficultés du français médical“, apărută în două ediţii – prima în 2000, ultima („Nouvelle édition revue et augmentée“) în 2006 (296 pp.) la edit. Edisem-Maloine. Într-un interviu acordat recent lui Michael Taub, dr. Serge Quérin mărturisea că, înainte de pasiunea pentru cuvinte, a fost atras de medicină, ezitând între laborator şi domeniul clinic. Urmează un moment extrem de interesant, în care este evocat un mare nefrolog român. Dr. Quérin a început studiile medicale în 1973, la Universitatea din Montréal, şi a obţinut doctoratul în 1978. Asemenea multor studenţi atraşi de personalitatea şi calităţile unor profesori, el a avut şansa să îşi găsească maestrul. Citez: „Dr. Vincent Béroniade, şeful serviciului de nefrologie la Spitalul L’Hôtel-Dieu din Montréal, mi-a transmis pasiunea sa pentru nefrologie, pe care am ales-o“. Cine a fost dr. Vincent Béroniade? Un mare nefrolog român, Vicenţiu Beroniade, care a emigrat în perioada dictaturii comuniste pentru că în ţara natală întâmpina obstacol