Monitorul de Vaslui initiazã Campania Uitã-te la ei, ca sã nu-i uite societatea. În fiecare sãptãmânã, ziarul nostru va prezenta cazuri ale unor persoane care au nevoie de ajutorul autoritãtilor si al semenilor. Sperãm ca semnalele de alarmã pe care le tragem sã aibã ecou si sã demonstreze cã putem fi solidari cu cei aflati în dificultate.
Alexandru are nouã ani, dar, dupã înfãtisare, cu greu ai putea sã-i dai aceastã vârstã. Cu ochiii pierduti în darurile pe care le împart membrii unei asociatii umanitare, bãietelul pare sã nu joace în acelasi film cu ceilalti elevi ai Scolii din Solesti: fata îi este suptã, lipsitã de culoare si expresie, pielea i se întinde pe oasele subtiri, hãinutele îi sunt murdare, iar de sub pantalonii prea scurti se vãd niste sosete rupte care ies din niste papuci mult prea mari. Copilul este singur pe lume si prea putini par sã realizeze cã are nevoie de ajutor.
Este “copilul de suflet” al oamenilor de suflet din Asociatie, aveam sã aflãm ceva mai târziu. Alexandru Metanie e crescut doar de bunica sa. Nimeni nu stie nimic de pãrinti. Bãtrâna l-a crescut si îl creste asa cum poate, dar nu are venituri si, în plus, este si bolnavã. De la învãtãtoare, aflãm cã Alexandru nu are rezultate extraordinare la scoalã, cã rar se întâmplã sã fie curat si la fel de rar se întâmplã sã aibã ce mânca. “Alexandru vine la scoalã zi de zi pentru cã de aici primeste un pahar cu lapte si un corn. Îi mai dau si copiii, si nu pot sã spun cu câtã înfrigurare numãrã paharele cu lapte si cornurile adunate. Probabil cã sunt zile întregi când asta este singura lui mâncare”, ne spune învãtãtoarea. Alexandru nu a avut si nu are prea multe bucurii: în casa bunicii nu existã curent electric, desenele animate le stie doar din povestile copiilor, iar o jucãrie a lui nu a avut pânã în urmã cu doi ani, când membrii Asociatei “Nu esti singur” i-au dãruit câteva
