Comisia Europeană a confirmat primirea unei scrisori pentru pedepsirea abuzurilor comise de cetăţenii unor state membre în alte state membre. Scrisoarea a fost iniţial trimisă preşedinţiei irlandeze a UE. În paralel, Comisia Europeană face o propunere de ridicare a obstacolelor aflate încă pe piaţa europeană a muncii.

Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Sancţiunile sunt cerute de miniştrii de Interne din patru ţări (Olanda, Marea Britanie, Germania şi Austria) împotriva migranţilor neactivi, cei care nu muncesc, dar îngreunează serviciile sociale ale unui alt stat membru, decât cel din care sunt originari.

Ne putem gândi aici la şomerii români sau polonezi acuzaţi de Londra şi de Berlin că odată stabiliţi în Marea Britanie sau Germania, ei percep indemnizaţii sociale pentru întreaga familie aflată adesea la Varşovia sau Bucureşti.

Ştim că atât Germania, cât şi Marea Britanie au încercat deja să rezolve în bilateral cu România această problemă şi că în mare, România a fost gata pentru o cooperare. Bucureştiul le-a sugerat însă celor două ţări să-şi modifice sistemul social, care este poate astăzi prea flexibil…

Răspunsul României poate părea simplist, dar el este coerent. Autorităţile române nu-i pot împiedica pe cetăţeni să părăsească ţara şi să lucreze sau să încerce să lucreze în alt stat membru UE. Ţine de statul gazdă să fie mai vigilent cui îi acordă ajutor social şi eventual să modifice condiţiile de obţinere a indemnizaţiilor.

Adevărul este că statele din vestul şi nordul Europei, puţin obişnuite cu frauda legată de condiţiile sociale sunt surprinse de practicile române şi poloneze, în principal şi nu sunt mereu apte să se apere.

Sancţiuni?

Acum, cele patru ţări cer "într-un mod neobişnuit", după cum comenta un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, să găsească Bruxelles-ul modali