Proiectul, care i-ar proteja în faţa executării silite, zace uitat în Camera Deputaţilor. Bancherii au făcut un lobby puternic pentru ca legea, votată de senat, să nu ajungă în dezbaterea camerei. Motivul este lesne de înţeles. Dacă plata datoriilor ar fi amănată, ar înregistra pierderi uriaşe. Legea falimentului personal a fost repusă pe tapet de fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu. Din Uniunea Europeană, numai în România, Ungaria şi Spania, consumatorii obişnuiţi nu sunt protejaţi absolut deloc. “Falimentul personal înseamnă practic imposibilitatea consumatorului de a-și plăti ratele bancare, ori din cauza supraîndatorării, căci a fost un consumator care nu și-a chibzuit cheltuielile, ori datorită neluării în calcul a efectelor crizei economice, acesta se numește faliment scuzabil”, a spus avocata Otilia Sava. Legea falimentului personal le-ar oferi datornicilor un răgaz de trei ani pentru plata datoriilor, fără să fie executaţi silit. În această perioadă, 30% din venituri trebuie să acopere cheltuielile curente, iar restul va fi virat creditorilor. La finalul celor trei ani, dacă debitorul va înapoia măcar 75% din bani, numele lui va fi şters din toate registrele datornicilor. Dacă nu va reuşi, se va declanşa automat procedura de faliment personal, şi în cinci luni, toate bunurile lui vor fi scoase la vânzare pentru acoperirea datoriilor. Bancherii nici nu vor să audă de acest proiect, pe motiv că mulţi ar putea să ceară insolvenţa nejustificat. Nici specialiştii din piaţa economică nu văd cu ochi buni o astfel de lege. “Suntem într o situație foarte ingrată. Trebuie spus foarte clar că este o lege foarte bună pentru cetățean. Atunci când creditele neperformante vor începe să scadă în activul băncilor, probabil că acela va fi momentul când vom putea discuta din nou de legea falimentului personal”, a spus analistul economic Ionel Blănculescu. La începutul anului,