La fel ca babele care au uitat că s-au măritat după un îndelungat stagiu de liber profesioniste ale amorului la bordel, Traian Băsescu încearcă să ne convingă, acum, că românii bugetari au renunţat de bună voie la o parte din salariu. Şi se mai şi laudă că România a fost prima ţară din UE care a băgat mîna în buzunarele oamenilor, ca să rezolve criza. Porcăria anunţată de el, în joia neagră din 2010, urmată de creşterea TVA la 24 la sută, a luat banii din buzunarele multora pentru a le umple cîtorva sarsanalele cu lei transformaţi în euro şi în dolari şi care au ajuns în raiuri fiscale ştiute numai deţinătorii lor şi, poate, de băieţii de la SRI.

Fostul traficant de blugi şi de alte alea crede şi azi că dacă le-a făcut un bine băieţilor din echipajele pe care le-a comandat sau, mai tîrziu, coţofenelor hoaţe din PDL, asta înseamnă că a fericit şi poporul. Plapuma acestei explicaţii e atît de scurtă, încît pe Băsescu îl ia periodic cu frig la ţurloaiele lui dezvelite de vremelnic părinte al patriei şi speră că ar putea s-o lungească prin repetare.

Ne-a scos din rahat, încearcă să ne convingă, în cuvinte mai alese acest fost mogul al contrabandei portuare, deşi unii dintre românii pe care el îşi închipuie că i-a salvat şi-au pus ştreangul de gît de fericire, iar alţii, supravieţuitorii, numără ca puşcăriaşii zilele pe care le mai are de stat la Cotroceni acest binefăcător al catastrofelor personale şi de familie prin care au trecut.

Că Băsescu a făcut o porcărie uriaşă în complicitate cu Enil Boc, acest Manea Mănescu al PDL-ului, premierul care nu ştia decît să dea aprobator din cap la toate smintelile lui Ceauşescu, şi că acum se mai şi laudă cu ceea ce a comis, obrăznicia asta sfruntată i-a venit de la încrederea, uneori prostească, a românilor, cărora nu le vine să creadă că au ales pe cine nu trebuia în fruntea lor.

Ce mai putea veni, î