Pentru a justifica şi explica situaţia dezastruoasă a unei ţări, sub aspect economic sau financiar, depinde de un ghiul de abordare, nu este realist să dăm vina doar pe factorul mentalitate, deoarece acesta este rezultatul, în timp, a unei experienţe rezultate din suma evenimentelor istorice nefaste care au modelat un tip propriu de psihologie a maselor care şi-a lăsat o puternică amprentă asupra… produsului social denumit mentalitate. în plus, totul depinde şi de factorul aleatoriu al învecinării cu alte popoare. Din punctul acesta de vedere, pe parcursul trecerii subiective şi obiective a timpului istoricităţii unei naţiuni, putem spune că românii au avut mai mult parte de momentele istorice de ghinion, decât de cele faste. De exemplu, în Europa, primele structuri primitive ale revoluţiei industriale apar în Ţările de Jos, la sfârşitul secolului al XVII-lea, extinzându-se în secolul al XVIII-lea în Franţa şi statele germane din perioada barocului, pentru a atinge maximum dezvoltării în Anglia victoriană a secolului al XIX-lea şi apogeul în America de Nord a secolului al XX-lea, ceea ce va conferi Statelor Unite statutul de jandarm al lumii. Desigur, mai contează şi poziţia geografică, statele menţionate aflându-se la ceea ce putem numi punctul final al traseelor pe care s-au deplasat popoarele migratoare, care de regulă au fost devastatoare. Dacă observaţi cât de cât cu luciditate evoluţia economică a popoarelor europene, veţi observa că nivelul lor intern de viaţă socială, începând cu anul 1492, ce marchează momentul Cristofor Columb, începe să fie caracterizat de apariţia tot mai masivă a emigrării, aceasta din urmă fiind determinată nu doar de descoperirea treptată a celor două Americi, dar şi de existenţa barajului otoman care a blocat accesul liber spre Orient, afectând, financiar vorbind, acumularea de profit.

Dar, revenind la abordarea tragicului desti