Numele lui Sorin Bârca are o rezonanţă aparte pentru amatorii de muzică din Timişoara. Începând din 1975 practică meseria de DJ, iar în luna iulie a acestui an împlineşte 13 ani de când predă cursuri de tehnica sunetului la Şcoala Populară de Artă. Prin „mâinile“ lui au trecut o sumedenie de „elevi“ care au devenit mai apoi celebri, iar la capitolul „înregistrări“ se poate lăuda cu o impresionantă colecţie ce cuprinde nume ca Phoenix, Quo Vadis sau Implant pentru Refuz.

Deşi a luat contact cu lumea discotecilor încă din 1971, Sorin consideră debutul carierei sale anul 1975, când şi-a luat şi primul atestat care i-a permis să desfăşoare această activitate. La vremea aceea, nu exista noţiunea de DJ, aşa că atestatele erau date ca şi „prezentator de spectacole“. „Mergeam la Bucureşti, unde la examen trebuia să citim diverse texte în două limbi, trebuia să prezentăm un joc de societate în limba engleză şi alte asemenea lucruri. Şeful Comisiei era Florin Silviu Ursulescu şi în decursul anilor am avut-o în comisia de evaluare chiar şi pe Corina Chiriac“, îşi aminteşte el. Atestatele erau valabile cinci ani de zile şi acestea se dădeau prin intermediul Întreprinderii de Agrement şi Producţie Industrială pentru Turism. În 1975 Sorin Bârcă a început să facă discotecă la Casa Studenţilor, în fiecare seară (de luni până duminică!), care ţinea loc şi de „post de radio“. „Explicam ce filme rulează în oraş, ce se mai întâmplă, exact ca la un post de radio FM de acuma, doar că înformaţiile se dădeau la faţa locului. Evident, principala activitate era dansul, nu vorbitul, iar pentru a fi la curent cu muzica nouă făceam sacrificii imense“, îşi aminteşte Sorin, care mai adaugă că la vremea respectivă în Timişoara existau aproximativ 20 de discoteci, care aveau program până la ora 22.

Exact ca şi în cazul trupelor, vara DJ-eii se mutau „la mare“, unde spre deosebi