O ştire care a făcut ocolul presei la începutul săptămânii anunţa destul de sec deblocarea finanţărilor pe mai multe proiecte europene. Pentru România, suma se ridică la 150 de milioane de euro, fiind destinată reluării plăţilor în cadrul Programului Operaţional Regional. Care plăţi, de fapt, nici nu au fost oprite, fiind suportate de ministere.

Şantierele au continuat să funcţioneze şi după presuspendarea generală a plăţilor, în iulie anul trecut. Comisia Europeană a invocat atunci necesitatea introducerii câtorva corecţii, fondurile fiind ajustate cu până la 25 la sută. Actualul ministru al Fondurilor Europene a dat asigurări că aceste corecţii - care ajung undeva la 800 de milioane de euro, scăzute din cele 30 de miliarde promise de UE în 2007 - vor fi suportate de la buget, dacă vina este a statului.

Anul trecut, motivul cel mai vehiculat pentru introducerea corecţiilor a fost întârzierea nepermis de mare în atragerea fondurilor, România fiind cea mai \"leneşă\" dintre toate ţările membre UE la cheltuit banii europeni. Al doilea cel mai invocat motiv menţiona finanţările prea generoase dintr-un alt program - celebrul POSDRU, cel destinat dezvoltării resurselor umane. Cert este că, astă-vară, Comisia Europeană a ordonat un audit general, despre care ministrul de atunci al Afacerilor Europene credea că va dura numai două săptămâni. Abia la nouă luni distanţă, adică luni, Comisia Europeană a decis să reia parţial plăţile.

Refacerea infrastructurii stradale este \"la modă\" peste tot în ţară. Ceea ce încă stagnează sunt, de fapt, toate, vechi promisiuni electorale. Pe vremea când se promitea mult şi se făcea puţin sau deloc, adică la începutul anilor \'90, Brăila (împreună cu Galaţiul) urma să beneficieze de un aeroport internaţional şi de un pod peste Dunăre. În ambele cazuri s-au făcut şi proiectele de fezabilitate, dar puterea