Ziua este precedată de sâmbăta lui Lazăr în care Biserica pomenește despre minunea învierii din morți a lui Lazăr înfăptuită de către Iisus Hristos. În ziua de Florii, mulţimile l-au întâmpinat pe Iisus cu ramuri de palmier și măslin la intrarea în Ierusalim, ca un semn al biruinţei împotriva morţii.
În amintirea acelei zile, în bisericile de la noi, credincioşii poartă în mâini ramuri de salcie sau mâţişori care au fost sfinţite la slujba din dimineaţa Floriilor, prin rugaciune și stropire cu agheasmă. După slujbă, oamenii duc acasă ramurile sfinţite şi binecuvântate şi ating cu ele copiii, ca să crească mari şi frumoşi, apoi împodobesc cu ele icoanele, ușile și ferestrele sau le duc la mormintele rudelor și apropiaților. În anumite zone ale țării, ramurile se plantează în grădină pentru că se spune că ele vindecă animalele bolnave și aduc o recoltă mai bogată. Apicultorii înconjoară stupii cu ramurile pe care le consideră simbol al fertilității, iar țăranii, convinsi de efectul miraculos al mugurilor, îi îngroapă în brazdă. În credința populară, se spune că este bine să te incingi cu aceste ramuri de salcie peste mijloc pentru a fi mai sănătos și mai robust.
Sâmbăta dinaintea Floriilor este dedicată comemorării morţilor. Această zi se mai numește şi Moşii de Florii sau Lazărul, iar femeile prepară „plăcintele lui Lazăr“ şi alte bucate pe care le dau de pomană oamenilor sărmani.
În Duminica Floriilor cei care tin post au dezlegare la peste, adică pot mânca pește și pot bea un pahar de vin.
În ziua de Florii işi sărbătoresc onomastica toti cei care au ca nume de botez, nume de flori: Florin, Florica, Violeta, Brândușa, Viorel, Margareta, Lăcrămioara, Camelia, Crina, etc.
Iată și câteva superstiții legate de Florii, din diferite zone ale țării:
- Se spune că aşa cum este vremea în ziua de Florii, aşa va fi şi de Paste;
- Cine se
