Argiloterapia are un efect tonic asupra sistemului nervos, alungă stresul, ajută la normalizarea tensiunii arteriale şi tratează numeroase afecţiuni. Argila se găseşte sub diferite sortimente: albă, galbenă, roşie, verde şi gri. Foarte apreciat, datorită compoziţiei chimice, este sortimentul galben, urmat de cel alb.

Argila albă, un pansament gastric

Acest sortiment, cunoscut sub numele de caolin, este bogat în silicaţi de aluminiu şi este recomandat sub formă de pulbere cu efect cicatrizant, ca pansament gastric, ca absorbant al gazelor din intestin şi al substanţelor toxice. Folosită în medicina alopată ca ingredient al unor medicamente, este benefică în afecţiunile aparatului digestiv: enterite, colite de fermentaţie sau de putrefacţie. Caolinul are proprietăţi antiseptice şi nu prezintă inconvenientele medicamentelor similare de sinteză.

Argila roşie previne îmbătrânirea

Cunoscută sub numele de bentonită, acest tip de argilă este un puternic hidratant şi tonifiant al pielii, care încetineşte procesul de îmbătrânire prin acţiunea sa regenerativă. De asemenea, argila roşie este antiacidă (combate hiperaciditatea gastrică) şi analgezică (pentru că reduce durerile locale).

Argila verde, un bun cicatrizant

Acest tip de argilă este bogat în săruri de magneziu şi de calciu, cicatrizează plăgile, combate inflamaţiile reumatice şi pe cele hemoroidale. În cosmetică, argila verde este folosită în tratamentul tenurilor grase, acneice şi previne căderea părului. În amestec cu tărâţe de grâu sau cu fructe, măştile de faţă sunt mai eficiente.

Argila refractară, doar în cosmetică

Argila cenuşie sau refractară este săracă în oxizi de fier şi în substanţe alcaline. De aceea se foloseşte doar în cosmetică sub forma unor soluţii demachiante sau ca măşti cosmetice pentru detoxifierea tenului.

Din fericire, nu are efecte adverse

T