După Vecernia Duminicii Intrării în Ierusalim a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, am trecut în Săptămâna Mare a Patimilor Domnului.

În Sfânta şi Marea Luni se face pomenirea fericitului Iosif cel prea frumos şi a smochinului uscat după blestemul Mântuitorului Hristos, pentru că acum încep înfricoşătoarele şi mântuitoarele Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos. Iosif a fost unul dintre copiii patriarhului Iacov şi al soţiei sale Rahela. Fraţii lui au prins ură împotriva lui pentru că le-a destăinuit unul din visele sale, din care aceştia au dedus că va fi mai mare peste toţi fraţii săi. Aruncându-l într-o groapă şi stropind hainele sale cu sângele unui ied, au plănuit că vor spune tatălui lor că Iosif a fost sfâşiat de fiarele sălbatice. Dar trecând prin apropiere o caravană, fraţii l-au vândut pe Iosif unor negustori egipteni, scoţându-l din groapă şi încasând pentru el treizeci de arginţi. Negustorii la rândul lor l-au vândut faraonului egiptean. Soţia acestuia a încercat să-l ademenească la păcat, însă s-a lovit de refuzul categoric al acestuia, şi fugind haina i-a rămas în mâinile femeii uşuratice. Aceasta s-a plâns faraonului, cum că Iosif a vrut să o silească la păcat, prezentând dovadă haina acestuia. Iosif este aruncat în închisoare, dar prin tălmăcirea minunată a visului faraonului, este eliberat şi făcut cel mai apropiat sfetnic al conducătorului Egiptului (Facerea 41,39-44).

Ţara Canaanului fiind lovită crâncen de o foamete mare, fraţii lui Iosif au plecat în Egipt după bucate. Iosif îi recunoaşte şi li se destăinuie cine este, interesându-se de tatăl lor şi de cel mai mic frate, Beniamin. Întreaga familie se mută în Egipt, bucurându-se de protecţia faraonului.

Iosif este chipul Mântuitorului Hristos care a pătimit din partea celor de un neam cu El, fiind urât şi pizmuit de aceştia, apoi vândut pentru treizeci de arginţi. A