Strategia energetică a României pentru următoarele decenii

În prezent, pusă la colţ în urma incidentelor de la Fukushima, energia nucleară românească dă dovadă de un simţ de conservare dezvoltat sau cel puţin aşa indică viitorul energetic pe hârtie. Potrivit Strategiei Energetice a României pentru 2011 – 2035, cea mai mare parte a producţiei de energie electrică din România ar trebui să vină de la centralele nucleare, peste 42% din producţie urmând să fie asigurată de Centrala Nucleară de la Cernavodă. În prezent, energia nucleară acoperă circa 20% din producţia de energie a României, cea mai mare parte fiind acoperită de termocentralele care funcţionează pe combustibili fosili, respectiv 50,5%. Potrivit raportului, în 2035, numai 16,5% din energia produsă ar urma să fie livrată de termocentrale. Totodată, producţia de energie din surse regenerabile ar urma să crească substanţial pe termen lung, în 2035 ponderea acesteia urmând să atingă un nivel de circa 17%, de la câteva procente, cât reprezintă în prezent.

În momentul de faţă, situaţia nu este prea roz pe şantierul nuclear, proiectul unităţilor 3 şi 4, care ar fi trebuit să dubleze producţia nuclearei, fiind blocat din lipsă de fonduri. Ultima tentativă a statului de a finaliza construcţia celor două reactoare nucleare, evaluate la patru miliarde de euro, a fost iniţiat în 2007 şi a purtat numele EnergoNuclear. Din compania de proiect, EnergoNuclear, făceau parte iniţial Enel (Italia), ArcelorMittal România, Nuclearelectrica, CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF Suez (grup franco-belgian). Nemulţumite de evoluţia discuţiilor, CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF Suez au renunţat, la sfârşitul anului 2010, la investiţie, astfel că Ministerul Economiei, prin Nuclearelectrica, a ajuns să deţină 86% din firma de proiect. După retragerea din proiect a celor patru companii, acesta a fost blocat în