Regiunile ţării vor fi stabilite în luna noiembrie, după modificarea Constituţiei. Guvernul promite că va scădea birocraţia, dar şi numărul de bugetari. Nu se ştie deocamdată câte regiuni va avea România, dar este cert că nu se desfiinţează nici judeţele, nici comunele şi nu se vor face regiuni mici.

Regionalizarea va avea numai efecte benefice pentru ţara noastră, cel puţin aşa susţin guvernanţii care promit că odată cu regionalizarea va dispărea birocraţia, chiar dacă numărul de instituţii va creşte prin înglobarea actualelor judeţe în regiuni care vor avea fiecare câte o capitală. Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat la Cluj că acum se lucrează la stabilirea viitoarelor regiuni ale ţării despre care a precizat că „pot să aibă sau nu actuala configuraţie”, referindu-se la cele opt regiuni de dezvoltare din prezent. Ceea ce este sigur este că nu se vor desfiinţa judeţe, comune şi nici consilii judeţene. Potrivit lui Dragnea, în luna noiembrie, după modificarea Constituţiei, vor fi cunoscute şi regiunile ţării.

Vicepremierul a afirmat că după regionalizare, aparatul public din administraţia judeţeană va fi mai mic, iar instituţiile statului vor fi „suple”, cu un număr mai mic de angajaţi. În plus, birocraţia va fi eliminată. „Aparatul public din administraţia locală, judeţeană şi regională va fi mai mic. Îmi este greu să spun acum cu câte procente. Dacă o direcţie judeţeană care acum este la minister şi va trece în subordinea Consiliului Judeţean, aceştia se vor uita cu foartă multă atenţie la această direcţie pentru a vedea dacă este nevoie de tot personalul. Aparatul va deveni suplu şi foarte, foarte funcţional”, a explicat Dragnea.

Dacă după regionalizare, se păstrează actualele regiuni de dezvoltare, Clujul va fi capitală de regiune, a declarat vicepremierul Liviu Dragnea, la Cluj. „Dacă regiunea administrativă va fi actuala regiune de dezvo