Socăciţele din Botiza Maramureşului, brutăriţele (şi brutarii) din Tocilenii Bucovinei au reuşit sâmbătă, împreună, să coacă o "pască gigant", lungă de 15 metri. S-a întâmplat în Parcul Naţional din Bucureşti, acolo unde, până pe 4 mai, are loc Târgul de Paşti.

Reporterii Jurnalului Naţional au fost acolo şi au urmărit procesul preparării tradiţionalei copturi de pascale, luând, de la Iulia Corău - din Botiza - şi de la Elena Timofti - din Tocileni - reţetele specifice acestei sărbători, în cele două vechi provincii româneşti, separate de culmile Carpaţilor Orientali şi unite de legenda lui Dragoş, descălecătorul de ţară.

"Floriile" din ajunul Floriilor sau copturile din Sâmbăta lui Lazăr

Este Sâmbăta lui Lazăr, ajunul Floriilor, când în satele maramureşene obiceiul este de a se împărţi, de sufletul celui duşi, nişte copturi speciale care poartă numele de... „florii” (ca şi sărbătoarea de a doua zi). Ştim că asta se întâmplă prin toate satele de pe văile Izei, Marei şi Cosăului, dar nu ne-am fi imaginat să primim, în sâmbăta aceasta a morţilor, o bucată de „florie” tocmai în miezul încins al Bucureştiului. Dar asta s-a întâmplat, în Parcul Naţional din Bucureşti, la Târgul de Paşti, atunci când am rugat-o pe Iulia Corău din Botiza să ne desluşească rostul maramureşencelor pe lângă cuptoarele tradiţionale ale Centrului Cultural „Mihai Eminecu” din sectorul 2. Aşa se face că am mai amânat puţin povestea „pascăi gigant” şi ne-am oprit asupra „floriilor”. „La noi, în sâmbăta morţilor, se duc la biserică colăcei, florii, sarmale şi se face pomană pentru cei morţi. „Floriile” sunt pâini frumos ornamentate cu Sfânta Cruce, dar şi cu flori, păsări, ca simboluri ale primăverii, ale renaşterii naturii. Se dau de pomană aceste pâini înflorate, din care cel care le-a primit va mânca numai în Duminica Floriilor. Dar poate vreţi să ştiţi cum se prepară!