Potrivit prostului său obicei din ultima vreme, Traian Băsescu iar s-a erijat vineri seara în omniscient şi, convocând presa, a ţinut o peltoasă şi dizertaţie pe teme economice, domeniu în care nu are nici o abilitare, ba chiar şi în Acordul cu Ponta e stipulat că e o "atribuţie preeminentă a primului ministru". Dar când s-a mai împiedicat Băsescu de reguli, de prerogative? Aşa că prezidentul a făcut o nouă demonstraţie la catedră, bătând cu băţul în nişte grafice ameţite pro causa, scopul fiind să priceapă loazele de români ce înţeleaptă a fost cârmuirea sa, cum a salvat el ţara şi câtă recunioştinţă trebuie săi poarte acest popor necăjit. Din care jumătate trăieşte sub sau la limita unei sărăcii crunte, iar perspectivele de revenire rapidă rămân încă în ceaţă. Dar "conferenţiarul" din Deal ne-a cântat, apropo de un simpatic hit, că "oficial ne merge bine".

Unul din mesajele lui Băsescu a fost un atac la guvernarea liberală de până în 2008, când a fost încurajat consumul, ca motor al producţiei, al dezvoltării economice. Chiar cu riscul unei suportabile depăşiri a deficitului bugetar, practică folosită de toate guvernele (inclusiv Germania sau Franţa) care vor să stimuleze producţia şi investiţiile. Bar chiar, mintea cea de pe urmă, regăsindu-se şi în cererea adresată de Guvernul Ponta Comisiei Europene, de a nu mai fi, temporar, cetluit în deficitul sub 3%, ceea ce face cvasiimposibile investiţiile, inclusiv cofinanţarea proiectelor cu fonduri europene.

Traian Băsescu a încercat din nou să prostească naţiunea, prezentându-şi politica din perioada 2009 - 2011 drept un categoric succes.  A uzat în acest scop de ocolirea adevărului sau de etalarea jumătăţii de adevăr, ceea ce ştim cum se cheamă. A vorbit pe larg despre reuşita trimiterii în şomaj a sute de mii de oameni, despre  investiţii mimate sau oneroase, mai ales în zona infrastructurii rut