În Islanda, opoziţia de centru-dreapta a obţinut o victorie clară în alegerile legislative de sâmbătă, care îi permite să negocieze formarea unei noi coaliţii guvernamentale, potrivit rezultatelor definitive, publicate duminică.
În Islanda, opoziţia de centru-dreapta a obţinut o victorie clară în alegerile legislative de sâmbătă, care îi permite să negocieze formarea unei noi coaliţii guvernamentale, potrivit rezultatelor definitive, publicate duminică.
Partidul Independenţei, de dreapta, se clasează pe primul loc, cu 26,7% din voturi, ceea ce îi asigură 19 mandate în parlament.
Liderul formaţiunii Bjarni Benediktsson urmează să încerce să guverneze cu susţinerea Partidului Progresului, agrarian, de centru, care a obţinut 24,4% din voturile exprimate şi tot 19 mandate. În urma lor se află partidele din cadrul guvernului în exerciţiu de stânga, care au pierdut jumătate din numărul lor de mandate.
Alianţa (social-democraţi) a obţinut 12,9% din voturi, adică nouă mandate. Aliatul său, Mişcarea Stânga-Verzi, a obţinut 10,9% din voturi, adică şapte mandate.
De asemenea, două partide noi intră în Parlament. Viitor Luminos (pro - european) a obţinut şase mandate, cu 8,2% din voturile exprimate. Partidul Piraţilor (libertarian) este primul de acest tip pe care alegătorii îl propulsează în parlamentul naţional, cu trei deputaţi, în baza unui scor de 5,1%.
În pofida unui scepticism generalizat în rândul populaţiei faţă de clasa politică, participarea la vot în alegerile parlamentare este considerată mai degrabă bună, de 83,3%.
Sarcina de a desemna un premier, lider de partid, care să încerce să formeze o coaliţie, revine preşedintelui republicii. În mod tradiţional, el optează pentru cel care a obţinut cel mai bun scor în urma scrutinului.
Campania electorală a fost dominată de nemulţumirea islandezilor faţă de situaţia lo
