România ar putea să nu vadă niciun metru cub de gaz din zăcămintele nou-prospectate din Marea Neagră din cauza unei modificări aduse legii petrolului, la insistenţele Uniunii Europene, în perioada de pre-aderare.

Potrivit articolului 47 din acest act normativ, titularul acordului petrolier „are dreptul să dispună asupra cantităţilor de petrol ce îi revin, conform clauzelor acordului petrolier, inclusiv să le exporte”. Prevederea se aplică şi în cazul gazelor naturale.

Mai exact, cele 6,5 miliarde de metri cubi ce ar putea fi extrase anual de către Petrom şi Exxon în perimetrul Neptun, pot fi direct exportate fără ca măcar să fie transportate la tărmul românesc, caz în care tot ce ar obţine România ar fi redevenţele şi taxele asociate producţiei.

Astfel, dacă cele două companii ajung la concluzia că e mai rentabil să constuiască o conductă până în Turcia, unde preţul e mai mare decât cel de 170 de dolari de pe piaţa românească, atunci nimic nu poate împiedica acest lucru.

Anterior, legea petrolului prevedea că statul are drept de preempţiune, dar birocraţii de la Bruxelles au considerat că aceasta nu este în conformitate cu prevederile comunitare.

„Legea offshore”

Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, a declarat astăzi că a solicitat Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) să realizeze o „lege offshore”, prin care „să se definească ce înseamnă exploatare, ce înseamnă transport, ce înseamnă taxe”.

De asemenea, Niţă face eforturi pentru a implica Transgaz în acest proiect, prin construirea într-un consorţiu, alături de Petrom şi Exxon, a conductei prin care să fie transportate la ţărm gazele naturale.

Conductă realizată în consorţiu cu Petrom şi Exxon

"Nu vreau să pierdem această ocazie pentru România, trebuie să gândim totul", a afirmat Constantin Niţă. Ministrul a mai anunţat că respectiva co