“Piratar”, Partidul Piraților din Islanda, a reușit să intre în Parlamentul național. Este o premieră pentru această mișcare transfrontalieră care se organizează tot mai bine. Există deja asemenea formațiuni în peste 60 de state. În Europa, Partidele Piraţilor sunt în continuă creştere de popularitate. Ideologia e relativ asemănătoare: pirații cer transparența vieții politicii și o partajare liberă a fișierelor pe Internet.

Este pentru prima dată că Partidul Piraţilor intră într-un parlament naţional. Formaţiunea din Islanda a reuşit după alegerile parlamentare de sâmbătă să treacă pragul electoral de 5% şi să obţină 3 mandate din cele 63 ale Legislativului islandez.

“Piraţii” din Islanda sunt relativ “tineri” faţă de formaţiunile similare din Suedia ori din Germania. Primul partid de acest tip a fost cel din Suedia, înfiinţat în 2006. În 2009, avea deja doi aleşi europeni. Cel din Islanda a fost creat în noiembrie anul trecut şi a reuşit deja să obţină 5,1% dintre sufragii şi trei deputaţi în Parlamentul de la Reykjavík. Campania sa electorală s-a desfăşurat în mare parte pe Internet, piraţii criticând în special intruziunea companiilor în viaţa politică.

Co-fondatoarea Partidului Piraţilor din Islanda, Birgitta Jonsdottir, a apreciat drept “o mare victorie” rezultatul de la Legislative, potrivit “Le Monde”. Partidul, numit în islandeză “Piratar”, spune că nu se consideră neapărat “opoziţie” şi că va colabora cu orice formaţiune interesată de temele puse de piraţi în discuţie. “Mulţi oameni văd în Islanda un soi de laborator pentru democraţie. Trebuie să ne ridicăm la înălţimea acestei reputaţii”, mai spune cofondatoarea piraţilor islandezi.

În prezent, există mai mult de 60 de partide ale piraţilor în lume, cu ideologii relativ asemănătoare. Militează pentru un schimb de date liber pe Internet, promovând astfel o reformă din temelii a