Reforma reglementarii si supravegherii financiare (R&S) in Europa si SUA este un proces initiat la scurt timp dupa izbucnirea crizei. In acest context sunt examinate modele organizationale ale autoritatilor de R&S. Varietatea organizationala poate mira avand in vedere integrarea adanca a pietelor financiare in UE, care este accentuata de piata unica a serviciilor financiare, de operatiuni crosfrontaliere masive. Drept este ca aceasta criza a produs o fragmentare a pietelor, inerenta tinand cont de jurisdictiile nationale puternice din Uniune. De pilda, schemele de garantare a depozitelor sunt la nivelul fiecarui stat membru al UE, deci fiecare schema depinde de fiecare buget national. Dar ramane pregnanta realitatea operatiunilor ce trec de granite si efecte de contagiune puternice.

Un arhetip de R&S aduce sub aceeasi umbrela pietele financiare si combina monitorizarea prudentiala, care are in vedere riscuri asumate de companii, cu cea care observa conduita lor ca furnizori de servicii financiare. Marea Britanie (UK), cu Financial Services Authority, este un exemplu pentru abordarea integrata,  desi Banca Angliei are si ea atributii prudentiale in zona bancara; are si trezoreria statului responsabilitati. Ai zice ca aceasta abordare ofera o perspectiva cat mai deplina a interactiunilor intre efecte micro si macro, in conditiile in care pietele au devenit tot mai complexe, cu grupuri ce actioneaza concomitent pe piata bancara, pe cea de capital, pe cea a asigurarilor si pensiilor private. Criza a izbit insa Marea Britanie cu furie si modelul s-a dovedit a nu performa. Si in Germania exista un model integrat, ipostaziat de Bafin (creat in 2002), care judeca conduita entitatilor financiare pe toate pietele. Responsabilitati privind supravegherea prudentiala macro are  Banca Centrala (Bundesbank). Nici aici rezultatele nu au fost mai bune statul fiind nevoit sa