Redăm un amplu fragment din scrisoarea pastorală a episcopului greco-catolic de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu, cu ocazia sărbătorii Învierii Domnului.
† FLORENTIN
Episcop greco-catolic de Cluj-Gherla
Libertatea credinţei, libertatea de a alege binele
Iubiţi credincioşi,
Sfânta şi luminata zi a măritei şi mântuitoarei sărbători a Învierii din morţi a Domnului nostru Isus Hristos constituie pentru noi, creştinii, fundamentul credinţei noastre.
(...)
În «Anul Credinţei», decretat de către Papa Benedict al XVI-lea (acum emerit), şi continuat de către Sf. Părinte Papa Francisc, ni se propune să medităm asupra identităţii noastre creştine. Vom porni de la formula tradiţională alcătuită de Biserică de-a lungul veacurilor: Simbolul credinţei. Concret, de la nucleul de forţă al credinţei noastre: patima mântuitoare şi învierea Domnului, aşa cum recităm în Crez: «S-a răstignit pentru noi sub Ponţiu Pilat, a pătimit şi s-a îngropat şi a înviat a treia zi după Scripturi».
Ce înseamnă pentru noi, astăzi, a alege liber să credem în acest adevăr fundamental al credinţei?
(...)
1. S-a răstignit pentru noi sub Ponţiu Pilat
«Nu ştii că am putere să te eliberez şi am putere să te răstignesc?» (cf. Io 19,10)
Simbolul credinţei a păstrat peste veacuri, alături de numele Persoanelor Preasfintei Treimi şi de cel al Preasfintei Fecioare Maria, şi un alt nume. Este singurul nume al unui necredincios care apare în Crez, numele celui care a avut un rol important în patima şi moartea prin răstignire a Domnului nostru Isus Hristos. Poate ne întrebăm şi azi de ce numele lui Pontius Pilatus, cel de-al cincilea guvernator roman al provinciei Iudeea (26-36 d.C.), a rămas sigilat în memoria Bisericii creştine atât de puternic încât îl rostim chiar şi astăzi?
În primul rând, pentru că în acest fel arătăm încadrarea
