Vlăhiţa, Valea Bârgăului, Camenca şi Gheorgheni - acestea sunt doar câteva dintre zonele unde pădurile au fost rase de pe faţa pământului în urma defrişărilor masive, de cele mai multe ori ilegale. În primii 12 ani de la Revoluţie, hoţii de păduri au câştigat cel puţin 5 miliarde de euro, din datele oficiale obţinute de gândul.

Chiar dacă s-a tăiat mai puţin decât în primii ani de haiducie în care s-au făcut averi colosale, defrişările au continuat şi în ultimii ani: de pildă, anul trecut valoarea prejudiciului produs de furtul de lemn din pădurile României ajungea la 5,7 milioane de euro (25,2 milioane de lei), potrivit cifrelor obţinute de gânduldin partea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii. Şi acum SURPRIZA: România raportează, în statistici oficiale, mult mai multe păduri decât acum 10 ani. Contactat de gândul, noul ministru al Pădurilor, Lucia Varga, n-are un răspuns, dar are o mare mirare: "Am pus şi eu această întrebare, pentru că pare o contradicţie totală faţă de ce se întâmplă, de fapt, în realitate, pentru că dacă ne ducem în toată ţara, din păcate, vedem foarte multe suprafeţe despădurite". Răspunsul este simplu: România şi-a schimbat, prin lege, definiţia pădurii care înseamnă acum şi jnepenişurile, iazurile, albiile pâraielor, stâncăriile, "mocirlele-smârcuri", "sărăturile cu cruste" sau "gropile de împrumut şi depunerile sterile".

Aflaţi, dintr-o investigaţie gândul, cum îşi vopseşte România statisticile, pentru a da bine în rapoartele europene, cum se văd de la Bucureşti zonele de pădure rase de diverşi afacerişti români şi străini, cine sunt marii căştigători din afacerea lemnului şi unde se duc buştenii româneşti.

Calculele încep cu 5 miliarde. Furate

Bilanţul furturilor din pădure creşte alarmant însă dacă luăm în calcul primii 12 ani de după Revoluţie. În această perioadă, din pădurile statului şi din cel