Numeroase tradiții și superstiții și-au făcut loc în viața românilor din toate regiunile țării de-a lungul timpului. Perioada cu cele mai multe astfel de credințe este perioada sărbătorilor, fie ele sărbătorile de iarnă, Paștele sau oricare altă sărbătoare cu însemnătate în calendarul creștin ortodox.

Fiecare zonă a țării are propriile superstiții atunci când vine vorba despre Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor. În Oltenia, în noaptea de miercuri spre joi din Săptămâna Mare, oamenii de la sate obișnuiesc să pregătească un foc mare în curte, în care ard doar lemne de alun și boj. Lângă foc, se pun o masă și mai multe scaune, pentru morții despre care se spune că îi vizitează pe cei pe care i-au lăsat în urmă. Pe masa de lângă foc, se pun mai mulți colaci și mai multe căni cu apă. Cănile și colacii se aduc în casă după ce focul se stinge, dar se pun înapoi în dimineața următoare, când se reaprinde focul din nuielele rămase. După ce focul se stinge iar, colacii și cănile cu apă se dau de pomană pentru sufletul celor care au murit.

În Maramureș, copiii aruncau cu pietre în casele evreilor

În Maramureș, se obișnuia ca, în Joia Mare, copiii să arunce cu pietre în casele evreiești, ca o pedeapsa pentru că aceștia l-au răstignit pe Isus. Aceasta tradiție încă se mai păstrează în anumite zone, unde copiii aruncă simbolic cu câteva pietricele în casele evreilor.

În Banat, o mare importanţă o are Joia Mare. Exista credinţa că, în această zi, un personaj mitologic feminin, Joimăriţa, umbla prin sate şi le pedepsea pe fetele care nu îşi terminau de tors lâna. Pe fetele leneşe, conform legendei, le lua la ea acasă şi le mânca.

În Bucovina, se crede că, dacă moare cineva în această perioadă, sufletul lui este dus în Iad, căci Raiul este închis. În Joia Mare, a Patimilor sau Joia Neagra se credea că morții veneau pe la vechile lor locuințe și răm