După ieșirea primului ministru francez, alți doi membri ai cabinetului de la Paris preiau discursul de temperare a socialiștilor francezi care și-au găsit brusc un dușman în Angela Merkel. Moderații partidului la putere în Franța își dau seama că nu e un moment prielnic pentru o confruntare cu Berlinul.
Prietenia franco-germană a primit o lovitură dură peste weekend când mai mulți membri ai Partidului Socialist au vrut să împingă Guvernul într-o confruntare cu cancelarul german. Premierul Jean-Marc Ayrault, miniștrii muncii și cel de interne au sărit repede să stingă incendiul. Dar cum s-a ajuns aici, de fapt?
Vineri, un proiect de 20 de pagini, elaborat de socialiști, lua în colimator dreapta europeană și o acuza de slăbirea Europei. Desigur, este acel discurs despre austeritate pe care l-ați auzit deja de prea multe ori. Doar că acum, autorii manifestului o acuză direct pe Angela Merkel de un egoism intransigent menit să protejeze balanța comercială a Berlinului și viitorul electoral al șefei conservatorilor germani. Acuzațiile vin în contextul în care deficitul balanței comerciale a Franței este unul ce nu poate fi catalogat decât drept abisal. A confrunta dreapta europeană înseamnă a ataca dreapta germană, spune documentul care a provocat dezbateri intense în Partidul socialist francez.
De sâmbătă încoace, miniștrii francezi se întrec în tentative de calmare a jocului. Primul ministru a declarat că problemele Europei nu se pot rezolva fără un dialog franco-german. Șeful Guvernului a fost secondat prompt de ministrul pentru afaceri europene. Apoi, duminică, a venit rândului lui Michel Sapin, ministru al muncii, care a spus că termenul de confruntare este unul total nepotrivit. Nici colegul de la interne, Manuel Valls, nu s-a lăsat mai prejos declarând că propunerile anti-Merkel sunt iresponsabile, demagogice și nocive. În schimb, președinte
