Având în vedere prevederile modificate de OG 8/2015 ale art. 115 din Codul fiscal în sfera veniturilor impozabile în România, de la 1 fabruarie 2013, se plasează toate serviciilor prestate de către nerezidenţi fără nici o distincţie, asupra locului în care aceste servicii sunt prestate, conform fiscalitatea.ro. În astfel de condiţii, ca urmare a acestor modificări, în lipsa certificatului de rezidenţă fiscală care să facă aplicabile prevederile articolului privind beneficiile întreprinderii conform căruia veniturile realizate de către un rezident pe teritoriul propriului stat sunt impozabile numai de către acesta, veniturile vor fi impuse în România cu aplicarea cotei de 16%.

Trebuie subliniat că prezentarea certificatului nu este obligatorie pentru nerezident, acesta având doar dreptul să se protejeze de dubla impunere pe baza instrumentelor ratificate între statul de rezidenţă şi cel de realizare a venitului, prezentând certificatul de rezidenţă fiscală şi făcând aplicabile prevederile convenţiei.

Cu toate acestea, având în vedere consecinţele deosebit de ample ale unei aplicări fără distincţie a dreptului de impunere în România a veniturilor din servicii prestate în străinătate, Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin HG 84/2013 modificate ca urmare a schimbărilor generate de OG nr. 8/2013 enumeră în mod expres tipurile de servicii care vor face obiectul impunerii în România indiferent de locul prestării acestora.

Astfel sunt considerate venituri obţinute din România din servicii prestate în afara României numai veniturile din prestarea următoarelor servicii: servicii de management, servicii de consultanţă în orice domeniu, servicii de marketing, servicii de asistenţă tehnică, servicii de cercetare şi proiectare în orice domeniu, servicii de reclamă şi publicitate indiferent de forma în care sunt realizate şi servicii