Varii motive, ca de pilda, intentia cumparatorului de a realiza o analiza diligenta cu privire la bunurile ce se vor achizitiona, obtinerea unor autorizatii preliminare, aprobarea unor credite, justifica incheierea acordurilor precontractuale. Aceasta etapa precontractuala nu trebuie neglijata, avand in vedere ca se stabilesc termenii viitoarei tranzactii si detaliile sunt importante inca de la acest moment.
Codul Civil reglementeaza astfel de conventii, si ne vom referi in acest sens, cu precadere, la pactul de optiune si promisiunea (bilaterala) de a contracta.
In pofida faptului ca apare ca fiind tot o promisiune (unilaterala, in acest caz,) de a contracta, pactul de optiune este reglementat ca institutie distincta in Codul Civil si reprezinta acea conventie prin care o parte isi exprima consimtamantul ferm la incheierea unui contract, iar cealalta parte isi rezerva dreptul de a achiesa la acest consimtamant, pana la o anumita data. In cazul in care partile nu fixeaza un astfel de termen, acesta va fi fixat de catre instanta prin ordonanta presedintiala. Beneficiarul nu este obligat sa accepte consimtamantul partii care se obliga, fiind liber sa o faca sau nu pana la finele termenului.
In fapt, pactul de optiune include o oferta irevocabila de a contracta, fapt pentru care este important a fi avute in vedere care sunt efectele acceptarii ofertei de catre beneficiar. Astfel, odata exercitata optiunea in sensul acceptarii consimtamantului emis si cuprins in pactul de optiune, se va naste in mod automat contractul la care se refera pactul de optiune.
In acest context, evidentiem ca este nevoie ca acest consimtamant sa includa toate elementele contractului pe care partile urmaresc sa il incheie. Astfel, daca se are in vedere incheierea unui contract de vanzare cumparare a unui bun imobil, va fi necesar ca pactul de optiune s