Europa se afla la o rascruce de drumuri, liderii din diverse tari afectate grav de criza schimbadu-si radical pozitia fata de combarea crizei prin austeritate.
Noul premier italian, Enrico Letta, a declarat ca "austeritatea nu mai este suficienta". Un document confidential al Partidului Socialist din Franta, ajuns in presa, o acuza pe Angela Merkel, cancelarul german, de "intransigenta egoista" pentru insistenta asupra austeritatii.
Premierul spaniol, Mariano Rajoy, a hotarat unilateral sa renunte a tinta de deficit bugetar pentru urmatorii doi ani si exclude posibilitatea aplicarii de noi masuri fiscale. Nu in ultimul rand, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, spune ca austeritatea a atins limitele acceptarii sociale si politice.
Chiar daca protestele fata de austeritate sunt reale, dezbaterea pe aceasta tema este falsa, sustin analistii citati de Wall Street Journal. Campania anti-austeritate se bazeaza pe presupunerea ca raspunsul zonei euro la criza a reflectat alegerile liderilor politici, iar acestea au dat gres.
Adevarul este, insa, ca economia din zona euro este determinata nu de teorie academica, ci de presiunea pietelor financiare. Pentru tarile periferice ale zonei euro, care au costuri imense de creditare si depind de ajutorul international, consolidarea fiscala nu a fost o alegere, a fost o necesitate. In acelasi timp, tarile din inima uniunii monetare au inteles ca increderea pietelor financiare nu trebuie considerata un drept dat.
In prezent, presiunea pietelor financiare pentru reducerea deficitelor bugetare a scazut usor, in mare parte datorita promisiunii Bancii Centrale Europene de a cumpara obligatiunile din tarile care au fost de acord cu pachetul de sprijin financiar. Astfel, costurile de imprumut ale acestor tari a scazut semnificativ, chiar daca economiile lor au conti
