Problema exploatării aurifere de la Roșia Montană a revenit din nou în actualitate, după ce Guvernul român a anunțat că a pregătit deja un proiect de lege în vederea deschiderii exploatării în zonă.
În acest context, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că rezerva de aur a României nu mai trebuie să crească acum, argumentând, în chip ciudat, acest imperativ enunțat de el cu o superstiție: ori de câte ori s-a depășit nivelul de 100 de tone de aur stocate în rezervă, România a pățit ceva.
“Eu am o învăţătură. Este cam pesimistă. Deci eu personal nu vreau să mai crească rezerva de aur – sunt aici peste 100 de tone – pentru că sunt superstiţios. De câte ori am trecut peste 100 de tone, România a păţit ceva. De data asta să rămânem la 100 de tone, este suficient de mult, 103 tone”,
a declarat astăzi Mugur Isărescu, prezent la Simpozionul anual de istorie şi civilizaţie bancară “Cristian Popişteanu”, cu tema “Aurul în istoria băncilor centrale”, ediţia a XXI-a, găzduit de BNR.
Isărescu a evocat și un moment din anul 1990, când, la doar două ore după ce a fost numit guvernator al Băncii Naționale, a mers la tezaur.
“De ce? Ca să ating aurul, era şi ultima rezervă tangibilă a Românei şi ca să capăt încredere. M-a întrebat cineva cum am rezistat (ca guvernator, o perioadă îndelungată – n.red.). Probabil că am luat ceva magie din tezaurul, mic atunci, nu aveam decât vreo 64 tone de aur, suficient ca să îmi dea încredere pentru câţiva ani buni, cel puţin. În prezent, suntem la al doilea ciclu pe care îl trăiesc, de explozie a preţului aurului”,
a istorisit Isărescu celor prezenți. Elemente de istoric ale evoluției valorii aurului
Aurul s-a apreciat timp de 12 ani consecutiv, până în luna septembrie a anului 2011, când a atins preţul record de 1.923,7 dolari pe uncie (aproximativ 61,8 dolari pe gram).
Ulterior, cotaţia aurului
