Divortul dintre miliardarul Dmitri Rybolovlev, locul 14 in topul celor mai bogati rusi, si sotia lui, Elena Rybolovleva, a generat mare valva in sapte state ale lumii. Nici nu este de mirare, in ultima instanta, avand in vedere ca este vorba de o avere de 9,5 miliarde de dolari, din care Elena vrea 6 miliarde.
In cererea initiala de divort depusa in 2008 la Geneva, Elena Rybolovleva isi acuza sotul ca a folosit „numeroase terte parti” pentru a crea o adevata increngatura de de holdinguri offshore si fonduri de plasament a activelor, inclusiv 500 de milioane de dolari in obiecte de arta, 36 de milioane in bijuterii si 80 de milioane in iahturi. In instanta, Elena revendica proprietatile detinute de miliardarul in varsta de 48 de ani in Insulele Virgine Britanie, in Marea Britanie, Sotia, SUA, Cipru, Singapore si Elvetia.
De altfel, cei mai bogati oameni ai planetei apeleaza la structuri offshore si jurisdictii opace pentru a-si proteja o parte din active. Potrivit Tax Justice Network, o organizatie din Marea Britanie care militeaza pentru transparenta in sistemul financiar, la sfarsitul anul 2010, astfel erau ascunse 32.000 de miliarde de dolari. Completand, un studiu al economistului James Henry de la cabinetul McKinsey & Co, preciza ca peste 100.000 de persoane detineau fiecare in active offshore 9,8 miliarde de dolari.
„Scopul multora nu este neaparat acela de a evita impozitele si taxele. Invocand dreptul la viata privata si confidentialitate, ei pur si simplu nu vor sa le fie cunocute afacerile financiare”, spune Philip Marcovici, avocat independent din Hong Kong. Mai mult de 30% dintre cei mai bogati 200 de pamanteni, a caror avere insumata depaseste 2.800 de miliarde de dolari, isi controleaza patrimoniul personal prin intermediul holdingurilor offshore sau alte instrumente, daca activele sunt detinute indirect.
Opere de arta, bij
